Descriere

Seva noastra de mesteacan este recoltata din Alpi si conditionata in atelierele  Herbiolys.

Pentru a o conserva adaugam o cantitate mica de suc de catina BIO de la producatorul nostru partener.

Acest produs usor acidulat se consuma proaspat.

Cura recomandata este de 21 de zile adica 3 litri, cate un pahar pe zi.

Seva de mesteacan bio 1.5 litri.

Potrivita pentru o cura de 10-12 zile.

Ingrediente

Seva de mesteacan bio (95%), suc de catina bio (5%).
 
bio : ingredient provenit din Agricultura biologica

Seva de mesteacan purifica corpul primavara si toamna.

Un pic de botanica

Mesteacanul alb (Betula alba) este un arbore din familia betulaceelor. Este un copac care are o capacitate de adaptare foarte dezvoltata. Solurile de predilectie ale mesteacanilor sunt in general sarace si silicoase, mai de graba acide si umide. Mesteacanului ii prieste altitudinea de pana la 2000 m. Este deasemenea foarte raspandit in regiunile arctice (Laponia, Siberia,partea de nord a Canadei...). Este o planta pionier care contibuie la re-colonizarea padurilor.

Trei specii colocuiesc in Alpi : mesteacanul alb (Betula alba var. verucosa L. sau Betula pendula Roth.), mesteacanul pubescent (Betula alba var. pubescens Ehrh.), mai ales in nordul zonei si mesteacanul glutinos (Betula alba var. pubescens ssp. glutinosa Berher) ale caror statiuni rare sunt situate in  Queyras.

Specia cea mai raspandita in Alpi (Hautes Alpes) este mesteacanul argintiu care se recunoaste mai ales dupa ramurile golase si argintii, frunzele triunghiulare cu radacini duble, rasinoase si aromatice, motisorii masculi (cilindrici si agatatori) si motisorii femela (purtati de un peduncul lung si care prezinta solzi cu 3 lobi) pe acelasi copac, si dupa scoarta sa caracteristica, alba si neteda, brazdata de urme orizontale si care se exfoliaza in benzi fine circulare. Fructele sau alchenele sunt constituite dintr-o samanta invelita intr-o membrana in forma de aripa ce le permite sa fie dispersate de vant. Mesteacanul este un arbore care are nevoie de lumina. Creste in paduri luminoase si poate atinge 20-30 de metri, de unde si uneori denumirea sa de <> (Bonnier, 1999; Couplan, 1994 ; Flore Alpes, PNE, 2006 ; Tela Botanica)

Istoric

« In tot nordul Europei pana la granitele cu Rusia, apa de mesteacan este speranta, bucurie si panaceul locuitorilor bogati sau saraci, mari sau mici, domni sau iobagi...Boliile pielii, cosurile, artritele, cuperoza etc. ii rezista rar. Este un remediu pretios in afectiunile reumatice, guta, probleme cu vezica  si o serie de boli cornice.» Dupa cum constata Pierre-François Percy, chirurgul Marii Armate a lui Napoleon, popoarele artcice exploatau de mult seva de mesteacan pentru numeroasele sale virtuti. Acestea sunt cunoscute in Europa occidentala inca din Evul Mediu. Inca din 1565 Matheole, medic sienez scria: « Daca perforam trunchiul mesteacanului cu un sfredel, va iesi o cantitate mare de apa care are proprietatea miraculoasa de a sparge piatra de la rinichi cat si de la vezica daca continuam sa o folosim. Daca o facem spalaturi de gura cu ea, vindeca ulcerele din gura.» Stareta Sainte Hildegarde de Bingen sublinia efectele sale diuretice inca din secolul al XII –lea.

Din totdeauna, seva de mesteacan a fost utilizata de popoarele nordice sau din regiunile friguroase si umede. Daca anumite civilizatii divinizau aceast arbore, nu este necesar sa pornim de la considerente ezoterice pentru a intelege toate beneficiile pe care le poate aduce. Toate partile sale (lemnul, scoarta, frunzele) sunt exploatate : incalzire, pergament, constructii si acoperisuri, butoaie, cosuri, frangii, plase, placi, incaltaminte, parfum (piele de Rusia), argasire (cu ulei esential extras din scoarta), indulcitor (xylitol extras din scoarta)...Studiul nostru se va limita la seva care este cu siguranta elementul cel mai interesant. Seva are numeroase utilizari culinare si alimentare. Ne axam aici pe aplicatiile legate de sanatate.

Caracteristicile si compozitia sevei de mesteacan

Seva de mesteacan este un lichid fad, incolor, usor dulce (0,4 - 2 % zahar). Seva de mesteacan este constituita din peste 99% apa. (Bridel, 1923)

Glicozide fenolice:
• Betuloza sau rododendrina: glucozida de C16 de masa 328,36 (Sosa, 1935; Thieme, 1969; Kim, 2011)
• Monotropitosid, Monotripitin sau Gaultherin (Zhang, 2007): precursor al hidrolizei enzimatice a salicilatului de metil ale carui proprietati antalgice si anti-inflamatoare sunt bine cunoscute. Salicilatii fiind eliberati in intestin si nu in stomac nu afecteaza ciclooxigenaza-1, sursa de prostaglandine, citroprotector al epiteliumului gastric si asftel nu cauzeaza ulcere gastro-duodenale.

Zaharuri(Kallio, 1984):
• Glucoza: 2,5 – 4,7 g/l
• Fructoza: 2,3 – 4,5 g/l
• Zaharoza ‹ 0,7 g/l
• Galactoza ‹ 0,05
• Mio-inozitol: urme

Acizi:
• acid malic: 0,1 – 0,7 g/l
• Acid succinic ‹ 0,1 g/l
• Acid citric ‹ 0,1 g/l
• Acid fosforic ‹ 0,04 g/
• Acid fumaric: urme

Saruri minerale: (Gayral, 1994)
• Calciu : 40,15 %
• Sodiu : 0,16 %
• Potasiu : 45,97 %
• Magnesiu : 5,16 %
• Siliciu : 33,05 %
• Seleniu : 0,25 %
• Crom : 0,01 %
• Cupru : 0,01 %
• Fier : 0,01 %
• Mangan : 0,31 %
• Fosfor : 4,24 %
• Zinc : 0,55 %
• Cobalt : 0,02 %
• Aur : 0,01 %
• Litium : 0,01 %

Amino-acizi si proteine (Ahtonen, 1989):
• 15 in stare de urme cum ar fi glutamina, citrulina, acidul glutamic, valina si izoleucina ce  reprezinta 92 - 96% din totalul amino-acizilor (20 -70 mg/l)
• aproape cincizeci de proteine majoritar enzimatice, acid abscisic (hormon vegetal).

Mucilagii, flavonoide, citozine, urme de uleiuri esentiale (Demirci, 2004)

Vitamine : A, E, D3, C, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, B12, K1

Din punct de vedere nutritional toate aceste componente sunt neglijabile datorita procentului lor scazut. Daca procentul de glucoza si galactoza ramane constant, procentul de zaharoza se diminueaza in timp ce procentul de fructoza creste. Se pare ca acidul malic ajunge la nivel maxim inainte de eclozarea mugurilor. Acidul malic contribuie la asimilarea anumitor oligo-elemente. Acidul malic combinat cu anumite oligo-elemente creaza un voal alb in timpul  fermentarii sevei (Gayral).

Seva ramane eficienta datorita proprietatilor sale drenante, are proprietati imunostimulante, dar intensificarea progresiva a gustului sau acidulat o pot face de nebaut pentru multi dintre noi. Din aceasta cauza, recomandam sa consumati seva proaspata si sa nuo conservatati mai mult de o saptamana : 1 litru pe saptamana de persoana este varianta cea mai buna.

Bineinteles, este posibil sa faceti o cura cu seva de mesteacan si in alte perioade decat primavara. Este recomandata o a doua cura la inceputul toamnei in special daca suferiti de artroza. Trebuie atunci sa va orientati fie catre seva pasteurizata, fie catre cea pastrata sub vid. Aceste produse raman naturale, si chiar daca si-au pierdut un pic din proprietati, raman totusi foarte eficiente datorita acestui proces de stabiloizare. Pretul fiind un pic mai ridicat din cauza prepararii, va puteti orienta catre cure de jumatate de litru pe saptamana si sa beti o jumatate de pahar pe zi.

Veti intalni din ce in ce mai des pachete sub forma de << bag-in-box >> de 3 sau 5 L. Daca este vorba despre seva pasteurizata, nicio problema, se va conserva. Daca este vorba despre seva proaspata, nimic nu va garanta ca se conserva si isi va pastra proprietatile dupa o saptamana. Fermentarea intervine foarte repede si transforma seva in <>. Toate procedeele naturale de conservare conduc la fabricarea « vinului de mesteacan», ale carui proprietati interesante nu au nimic de a face cu cele ale sevei. (Wheeler, 1999 ; Forêt Modèle du lac St Jean, 2010)

In orice caz , este preferabil sa alegeti :

1. Seva proaspata recoltata noaptea sau in aceeasi zi (se conserva 1 saptamana la

4-5°C)

2. Seva proaspata filtrata doar sub membrana 0,22µ care ii va conserva toate proprietatile, dar nu va garantam ca nu vor fi ciuperci si bacterii (se conserva 3 saptamani la 4-5°C)

3. Seva nefiltrata, nepasteurizata, dar conditionata sub vid (expira intr-un an).

4. Seva pasteurizata care isi pierde o parte din anumite vitamine, dar ramane totusi un bun drenor. In orice caz,  optati pentru pachete de1 litru sau 500 ml si pastrati flaconul la rece dupa deschidere.                      

Proprietatile si consumul sevei de mesteacan

In prealabil, a nu se confunda « sucul de mesteacan» care este o infuzie din frunze de mesteacan cu seva de mesteacan, lichid nutritiv al arborelui. Termenul

« Apa de mesteacan » este utilizat atat pentru a face referinta la seva, cat si la infuzia de frunze in functie de autori. Proprietatile sevei si a frunzelor fiind diferite, este indicat sa se verifice bine acuratetea denumirii.

Seva de mesteacan se recolteaza in mod traditional primavara. Natura fiind bine facuta, primavara este exact perioada cand este necesar un drenaj pentru eliminarea toxinelor. Seva de mesteacan va avea o actiune multipla la nivelul organismului (Tomoko, 2005) : drenanta, stimulant general, antiinflamatoare, antalgica si purificator articular.

Drenarea este functia cea mai cunoscuta a sevei de mesteacan. Aceasta va elimina toxinele acumulate in timpul iernii de catre toate filtrele organismului : ficatul in principal, dar si rinichii, splina, plamanii... Aceste toxine sunt produsele degradarii metabolismului nostru si se acumuleaza atunci cand alimentatia este prea bogata si facem in mod natural rezerve pentru iarna.

Toxinele acumulate in urma tratamentelor cu medicamente (antibiotice, chimioterapie, corticoizi...) sau anestezice vor fi de asemenea drenate de catre seva de mesteacan.

Seva de mesteacan este cunoscuta si recomandata pentru tratarea artrozei. Acest lucu poate parea surprinzator, dar explicatia este foarte simpla : organismul produce in permanenta acid uric. In functie de metabolismul fiecaruia, el poate fi produs in exces. Acidul uric se concentreaza printre altele la nivelul cartilagiului articular. Este responsabil (doar in parte) de degradarea cartilagiului,dar mai ales de rigiditatea acestuia, de fisuri, si bineinteles de dureri.

Seva de mesteacan va drena acest acid uric si-l va elimina in profunzime, astfel incat daca vom face o cura completa cu seva (3 saptamani), durerile se pot estompa si supletea va reveni in timp de 4, 5 sau chiar 6 luni ! Va fi nevoie de mai multe luni pentru acumularea acestei noi toxine la un nivel care sa provoace o gena sau dureri. In plus, degradarea enzimatica  a galvanotropismului (heterozid continut in seva de mesteacan) elibereaza in doze mici acid salicilic (aspirina naturala) la nivelul intestinului. Prin urmare, seva are un efect anti-inflamator imediat si fara risc de ulcer gastric.

Seva de mesteacan nu este neaparat diuretica. Multi dintre utilizatori nu vad neaparat o crestere a volumul urinar. In schimb, seva de mesteacan poate contribui la o mica pierdere de kilograme la persoanele supraponderale. Este un bun supliment pentru regimurile « de slabire ».

Saponosidele (prezente mai ales in scoarta) participa la reglarea hipercolesterolemiei. Seva de mesteacan nu are nicio actiune asupra glicemiei si daca se observa variatii ale acesteia, ele sunt probabil legate de o mai buna functionare a organelor « curatate » prin acest drenaj.

Seva de mesteacan este litolitica si urolitica. Contribuie la diminuarea litiazei si a calculilor renali. LucrarileDr. Max Tétau (Tétau, 1987-2004) au demonstrat o diminuare cu 50% a uricemiei si a uremiei dupa o cura de 3 saptamani.

Aportul de potasiu contribuie la scaderea riscului de hipertensiune arteriala la hipertensivi. Monotropitozida in eliberarea prin hidroliza enzimatica a salicilatului de metil contribuie de asemenea la o mai buna functionare cardiovasculara.

Detoxificarea va fi, de asemenea, vizibila la nivel cutanat printr-o diminuare a simptomelor legate de eczema, cosuri, psoriazis, dermatite ale scalpului...

Aportul de saruri minerale va avea un efect stimulant si chiar revitalizant, in special pentru sportivi, persoanele in varsta sau convalescente.

Ii atribuim sevei de mesteacan proprietatea de a elimina anumiti paraziti intestinali.

Seva de mesteacan se dovedeste eficace in tratamentul reumatismelor, gutei, litiazei urinare, cistitei cronice, edemelor de origine cardio-renale, celulitei. Drenajul si salicilatul de metil antalgic si antiinflamator isi combina efectele. Seva a fost recomandata chiar si in completarea tratamentului impotriva hepatitei, scorbutului si scabiei.

Seva avea in secolul al XV lea o anumita reputatie in cosmetica: i se atribuie puterea de a estompa petele de roseata si de a remedia calvitia. Efectul sau de purificare si curatare a sistemului excretor nu poate decat sa contribuie la rezolvarea numeroaselor probleme cutanate, fie ca este vorba in uz intern, in lotiune, in sapun sau in sampon. Numerosi autori de refera la notele lui Fournierpentru a afirma ca seva de mesteacan contribuie la cresterea parului. Este posibil. In schimb, am constatat in numeroase cazuri o diminuare a matretei, mancarimilor si iritatiilor capilare, cat si o regresie a anumitor tipuri de psoriazis capilar, ca urmare a aplicarii unei lotiuni elaborate pe baza de seva de mesteacan (Bonneval, 1999).

In concluzie, seva de mesteacan este « elixirul primaverii » ale carui efecte benefice sunt multiple si nestudiate inca toate. Nu prezinta nicio toxicitate, niciun risc, nicio contra indicatie sau interferenta cu alt tratamentul. Datorita procedeelor actuale de conservare, poate fi utilizata sau consumata sub diferite forme in orice sezon. O cura de toamna va poate pregati pentru a trece cu bine peste iarna. In anumite cazuri, seva de mesteacan poate fi consumata tot timpul anului. Ar fi convenabil sa se respecte ritmul curei si sa se intrerupa timp de o saptamana pana la 10 zile o data la trei saptamani pentru a-i lasa organismul posibilitatea de a-si relua activitatea si de a se regla singur.

Cu toate acestea, nu se compara cu seva proaspata de primavara !

Bibliografie

 • Ahtonen, S. et Kallio, H. (1989). Identification and seasonal variation of

amino acids in birch sap used for syrup production. Food Chemistry, 33, 125132.

• Bonneval, P. de. (1999). L'herboristerie. Eds Désiris, 445 pp.

• Bonnier, G. Drouin, R. (1999). Grande flore. Belin Eds., Paris. 5 vol., 1400 pp.

• Bridel. (1923). C. R. Acad.Sci., 176, 1742.

• Couplan, F., Styner,E. (1994). Guide des plantes sauvages comestibles et

toxiques. Delachaux et Niestle Eds., Paris. 416 pp.

• Demirci, B., Paper, D.H., Demirci, F., Hüsnü Can Baser, K., Franz, G. (2004).

Essential oil of Betula pendula Roth. Buds. Evid. Based Complement. Alternat.

Med., 1, 301-303.

• Flore Alpes : http://www.florealpes.com/

• Forêt modèle du lac Saint Jean (Collectif) (2010)

http://www.foretmodeledulacsaintjean.ca/donnees/media/fichiers/210-2251

Rapport_final_23aout_imp.pdf

• Gayral, J.P. (1994). Communication personnelle.

• Girre, L. (2001). Des plantes et des médicaments. Delachaux et Niestle Eds.

Paris. 253 pp.

• Kallio, H., Ahtonen, S., Raulo, J., Linko, R.R., (1984). Identification of sugars

and acids in Birch sap. Journal of Food Science. 50, 266-269.

• Kawaguchi etal.(1950) ,J. Pharm. Soc. Jpn.62, 4

• Kim, M.H., Nugroho, A., Choi,J., Park, J.H., Park, H.J. (2011). Rhododendrin, an

analgesic/anti-inflammatory arylbutanoïde glucoside, from the leaves of

Rhododendron aureum. Arc. Pharm. Res., 34, 971-978.

• Parc National des Ecrins (Collectif). (2006). Arbres et arbustes de montagne.

Ex Libris Eds., Seyssinet-Pariset.338 pp.

• Sosa, A. (1935). Un glucoside nouveau de Betula Alba L. Le bétuloside et son

aglycone, le bétuligénol. Paris, Masson Ed., 5 pp.

• Tela Botanica : http://www.tela-botanica.org

• Tétau M. (1987). Nouvelles cliniques de gemmothérapie. Ed. Similia, Paris.

(réédition 2004)

• Thieme, H., Winkler, H.J. (1969). Chemotaxonomic significance of the

presence of rhododendrin in family Rhododendron. Pharmazie, 24, 703.

• Tomoko, S. (2005). Birch sap: survey on traditional uses and their impacts

on future uses. In : TERAZAWA, M. editors. Tree Sap, Proceedings of 3rd

International Symposium on Sap Utilization (ISSU), 2005, April 15-17, Bifuka,

Japan. Hokkaido University Press : p. 53-59.

• Wheeler, B. (1999). Factors that influence sap flow in paper birch. Alaska

Cooperative Extension Service, UAF.

http://www.uaf.edu/coopext/forestry/canopy/canopyjul99.html

• Zhang B, Li JB, Zhang DM, Ding Y, Du GH. (2007). Analgesic and anti-

inflammatory activities of a fraction rich in gaultherin isolated from

Gaultheria yunnanensis (Franch.) Rehder. Biol Pharm Bull., 30, 465-469.